Atracții turistice - - Biserica „Cuvioasa Parascheva“

DSC_0282

Cea mai veche biserică de lemn, “Cuvioasa Paraschiva”, numită ulterior Biserica Domnească, a fost construită din bârne, pe malul drept al Vâlcicăi, pentru şavgăi. Tradiţia spune că biserica a fost refăcută pe locul alteia mai vechi care a ars. Theodor Codrescu menţiona că, în secolele XVI-XVII, “Ocna nu era decât o mică adunătură a celor 100 de şavgăi, plus a altor oameni meseriaşi şi comercianţi ce locuiau mai mult valea Vâlcicăi, la poalele dealului n.v. unde se aflau ocnele vechi, părăsite de mai bine de 100 de ani şi unde se afla Biserica Sfânta Paraschiva ce exista pe la 1580, cum atesta mai ieri o piatră mormântală slavonă, azi stricată în bucăţi” .

Şi Nicolae Iorga arăta în 1905 că, înaintea celorlalte biserici ale târgului (Precista, Sf. Nicolae, Sf. Treime), “a fost înălţată biserica de lemn, pe un deal rotund, care poartă numele de Biserica Domnească”.Tradiţia locală atribuie această ctitorie domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz, pe la 1573. În această biserică modestă de lemn, slujea pe la 1599 popa Metodie. De altfel şi inscripţia de pe o piatră de temelie, din 5 septembrie 1653, dovedeşte o vechime mai mare a bisericii. După formele sale constructive, de plan dreptunghiular, cu absidă decroşată, Biserica Cuvioasa Paraschiva (Domnească) aparţine secolului al XVII-lea, dar va fi refăcută în 1725, în urma unui incendiu, de Dediu, mare spătar şi jupâneasa Ruxandra, socrii lui Mihai Racoviţă. Actuala biserică datează din anul 1725, construită de Dediu Codreanu, mare spătar, socrul lui Mihai Racoviţă Voievod.

Inscripţia aflată deasupra uşii la intrare glăsuieşte: ”Leat 7233 (1725), aprilie 30.Această sfântă biserică s-au prefăcut în zilele Măriei Sale Ion Mihai Racoviţă Voievod gospodja şi Ana în domnia 3-a cu cheltuiala dumisale Dediului vel spătar şi jupâneasa dumisale Ruxandra, părinţii doamnei Anii şi prin osteneala dumisale Catrina în cămărăşii (a) 3”, iar pe uşorul uşii din stânga este probabil numele meşterului Mihai Radu.

În decursul anilor, biserica s-a bucurat de numeroase privilegii din partea mai multor Domni: Mihai Racoviţă, Constantin Racoviţă, Mihai Şuţu, şi alţii.

Biserica are un plan simplu în formă de corabie, cu absida altarului decroşată, tipologic aparţinând secolului al XVIII- lea. În prelungirea pronaosului a fost adăugată la o dată târzie, clopotniţa cu turn , căptuşită cu scândură. Clopotniţa are două clopote: cel mic, cu inscripţie ilizibilă iar cel mare cu o inscripţie din 1861, în care se artă că el a fost turnat cu cheltuiala şavgăilor şi a primarului Iorgu Metaxa. Temelia bisericii este din piatră de carieră.

Biserica este pardosită cu dale de piatră iar pereţii căptuşiţi cu scândură cu nervuri care se grupează în cheia de boltă dublă. Remarcabil este iconostasul alcătuit din icoane de o mare frumuseţe, fiind renovate în anii 1789, 1800, 1810 şi 1830.

În prezent, biserica este folosită drept capelă mortuară, fiind poziţionată în mijlocul cimitirului parohiei, unde se odihnesc o serie de personalităţi de vază de altădată: profesor universitar Mihail Botez, arhitectul Ioan Scarlat Scheletti, Dr. Ioan Pastia, Colonel Gheorghe A. Enescu cavaler al ordinului “ Mihai Viteazul”.

 

Cult: ortodox
Hram: Sf. Cuv. Parascheva
ADRESA: Strada Gheorghe Doja nr. 1, Târgu Ocna

Program de vizitare: Vizitarea Monumentelor de cult este posibilă oricând în intervalul orar 8:00-20:00.

Cordonate GPS:
Latitudine: 46° 17' 0" N
Longitudine: 26° 36' 5" E


METEO

Nu s-au gasit date pentru Bacău (Romania)

Dezvoltarea durabila

Dezvoltarea durabila